Libertatea constrangerilor

Am fost liberi si nu ne dadeam seama. Strigam ca ne dorim libertate!

Am fost fericiti si nu stiam! Pentru ca eram in cautare de diverse sentimente- pe care le bifam caci le vazusem pe listele altora!

Am fost bogati si tot cautam sa strangem si sa ne facem anumite pofte sub diverse pretexte !

Pierdusem notiunile de suficient, chibzuinta, implinire, empatie, ajutor, solidaritate si colaborare! Egoismul devenise un fel de definitie si ne ascundeam dupa “astazi este despre mine” si “vreau sa devin cea mai buna versiune a mea”!

Malta (Muzeul razboiului)

Brusc, fara preaviz sau vreo notificare prealabila, a venit ziua in care am stat toti pe loc si am ramas in coordonatele de GPS in care ne-a prins miezul noptii. Am stat toti in case, am mancat ce am gasit sau ce aveam prin camara, am inteles ca e bine sa ne ajutam intre noi astfel incat sa tinem roata in miscarea ei si sa nu picam toti deodata, am inteles ca putem lucra de acasa si unii dintre noi am fost si mai eficienti, ne-am dat seama ca cel mai mare suport si implinire vine din centrul nostru si vocile pe care le auzim la exterior sunt doar zgomot de fond. Au fost 2 luni de zile in care toata planeta a stat pe loc, a reflectat, s-a gandit, a compus, a dezvoltat, a retrogradat, s-a reinventat si…oare o fi invatat ceva?

E greu de spus! Ce sa inveti? Ce sa inveti cand de abia astepti sa te intorci la viata ta? La normalitate! Va mai fi normalitatea aceeasi? Ne schimba perspectivele sau de abia asteptam sa facem ce faceam si inainte? Am evoluat macar 1% sau ne vom purta ca acum doua luni?

Cu siguranta ne vom imparti in si mai multe tabere. In triburi. Fiecare trib cu misiunea si valorile sale. Vom da batalii sa cucerim teritorii sau vom construi pe langa noi si ii vom cuprinde si pe ceilalti?

Este tare greu de spus si mai ales de tras concluzii general valabile. Oamenii sunt diferiti. Pana si studiile si predictiile au fost date peste cap si graficele si-au schimbat culorile in 2 luni de zile mai ceva ca un cameleon.

Si totusi, atat de diferiti cum suntem, avem atat de multe in comun. Impartasim acelasi timp de 24 de ore intr-o zi, aceeasi planeta si am trait aceleasi constrangeri indiferent de zona in care ne aflam, de planurile pe care le aveam sau de cat de afectata de pandemie a fost regiunea noastra! Ce a facut diferenta? Raportarea la aceeasi situatie:

  • unii s-au plans de plactiseala…ma gandeam ca erau deja plictisiti
  • altii s-au plans ca stau cu familia acasa…inseamna ca ar fi trebuit de ceva vreme sa iasa dintre peretii respectivi
  • unii nu au avut timp sa stie cand trece timpul pentru ca au fost ocupati cu munca
  • exista oameni care au folosit timpul acesta pentru a se ocupa exclusiv de corp si de minte…poate unii ies cu patratele pe abdomen:)
  • ………………………lista este lunga

In fata pandemiei am fost toti egali. In fata izolarii am fost toti la fel. Am avut libertatea de a alege cum vrem sa petrecem aceasta perioada. Sa o consideram un downgrade, o perioada de stagnare sau o buna perioada de dezvoltare personala si profesionala.

Titlul cu libertatea constrangerilor l-am visat pur si simplu. Poate fi pueril, poate fi desuet, poate fi inteligent…nu stiu! Cert este ca imi defineste perioada ce tocmai se apropie de final si imi adauga inca o caramida la zidul increderii la care lucrez de ceva ani.

Keep up the good work!

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *