Saptamana trecuta a fost marcata de terminarea anului scolar. Cum am copil mare, a terminat clasa a 4 a, s-a lasat cu lacrimi multe!
Un colectiv frumos, ce in ultimul an a fost mai unit ca oricand, si-a luat ramas bun de la ciclul primar al scolii.
Am tot incercat sa explic ca toti am trecut prin asta, ca de fapt nu e o despartire si ca prieteniile tin mai departe de bancile scolii, insa ce doare, doare si nimic nu poate alina asta.
Partea buna e ca au crescut frumos, ca se apreciaza, ca se iubesc si se ajuta.
Pana acum, nu am mai vazut ca la finalul clasei a 4 a sa stea toti imbratisati si sa planga unul pe umarul altuia. Pare o imagine trista, insa are atata bucurie si iubire in ea incat misca pe oricine.
Nu voi pune poze cu ei! Nici nu stiu ce sa scriu mai mult. E greu de descris in cuvinte sentimentele pe care le-au avut. Ce stiu eu este ca sunt frumosi si ca drumurile lor se vor intersecta din cand in cand. Prieteniile adevarate trec examenul timpului!
This is the beginning of a beautiful friendship!