Da, da! Cam asa este! Si nu am spus-o eu si nici pisica. Pentru ca…of course…oamenii nu inteleg pisicile.
Pisicile spun miau pentru diverse lucruri, difera tonalitatea. Cand un om vorbeste cu o pisica, o cheama sau o goneste, o alearga sau isi bate joc de ea, pisica pricepe exact ceea ce i se comunica.
Preluam analogia si transformam pisica in copil. De fiecare data cand un adult ii tine morala unui copil, acesta din urma intelege tot. Chiar si cand e bebelus si doar gangureste sau plange din orice.
Dar cum e cand un copil incearca sa explice ceva? Asa-i ca adultul nu prea pricepe? Sau poate nu il asculta desi il aude. Uneori chiar ii da peste nas pentru simplul motiv ca e mic si nu stie el.
Cam asta a fost lectia mea de ieri intr-o plimbare cu skate-ul. “Voi, adultii, nu stiti sa ascultati si copiii. Nu aveti idee cum se simt ei cand nu sunt bagati in seama sau cand sunt pusi sa faca lucruri pe care nu vor sa le faca. Noi suntem precum pisicile. Pisicile inteleg ce zic oameni, dar oamenii habar nu au ce zic pisicile. La fel e si cu copiii si cu adultii. Noi va inteleg. Dar voi?”